- crâmpéi
- s. n., pl. crâmpéie
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
crâmpéi
Look at other dictionaries:
crâmpei — CRÂMPÉI, crâmpeie, s.n. Parte ruptă, desprinsă sau rămasă din ceva; bucată, porţiune, fărâmă. ♦ (Despre fraze, gânduri etc.) Fragment, frântură. – cf. sl. k r o n p u mic . Trimis de LauraGellner, 01.03.2008. Sursa: DEX 98 CRÂMPÉI s. 1. v.… … Dicționar Român
crampă — CRÁMPĂ, crampe, s.f. 1. Contracţie involuntară, prelungită şi dureroasă a unui muşchi sau a unui grup muscular; colică. ♢ Crampa scriitorului = crampă a musculaturii antebraţului şi a mâinii, care intervine în timpul scrierii; grafospasm. ♦ (La… … Dicționar Român
crâmpeiaş — CRÂMPEIÁŞ, crâmpeiaşe, s.n. (Rar) Diminutiv al lui crâmpei. [pr.: pe iaş] – Crâmpei + suf. aş. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 crâmpeiáş s. n., pl. crâmpeiáşe Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic … Dicționar Român
crámpã — s. f., g. d. art. crámpei; pl. crámpe … Romanian orthography
bucată — BUCÁTĂ, (I) bucăţi, (II) bucate, s.f. I. 1. Parte tăiată, ruptă, desfăcută dintr un corp solid, dintr un întreg; dărab. ♦ (Determinat prin de drum , de cale sau presupunând această determinare) Distanţă, porţiune. ♦ (Determinat prin de vreme , de … Dicționar Român
ciont — CIONT, CIOÁNTĂ adj. v. ciunt. Trimis de hai, 17.05.2004. Sursa: DEX 98 CIONT s. v. ciolan, os. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime ciont1, cioántă, adj. (pop.) 1. cu o parte ruptă, tăiată; stropşit, mutilat, amputat; … Dicționar Român
crâmpeiat — CRÂMPEIÁT, Ă, crâmpeiaţi, te, adj. (Neobişnuit) Făcut crâmpeie; fragmentat, fărâmiţat. [pr.: pe iat] – Crâmpei + suf. at. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 crâmpeiát adj. m., pl. crâmpeiáţi; f … Dicționar Român
crâmpot — s. v. crâmpei, fragment, frântură, parte. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
dram — DRAM, dramuri s.n. 1. Veche unitate de măsură pentru greutate (egală cu 3,18 3,23 grame) şi pentru capacitate (egală cu 3,23 3,80 centimetri cubi). ♦ (pop.) gram. 2. (Adesea fig.) Bucăţică, fărâmă, crâmpei, strop, pic. – Din ngr. drámi. Trimis de … Dicționar Român
dărab — DĂRÁB, dăraburi, s.n. (reg.) Bucată (1, 2). [pl. şi: dărabe. – var.: dărắb s.n., dărábă s.f.] – Din magh. darab. Trimis de ionel bufu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 DĂRÁB s. v … Dicționar Român
